De veghe în lanul de porumb (2)

 

stătea un mort putrezind. Un corb îi sfârteca carnea viermuită, pesemne că trecuta dulceață de zeu încă i se mai simțea în jurul gurii, apoi cenușiul păsăroi insistă deasupra celor trei mingi oculare, de acum fade și lăptoase, pe care le rostogolea jucăuș printre rândurile de mălai copt timpuriu. Dar apărură doi tipi cu bocanci roșii, speriară orătania, striviră ochii ca pe niște mărgeluțe de zahăr și târâiră hoitul de mâini într-un sac negru cu alb, zicând, Încă un Dumnezeu mort pentru credință.

(500)

Pictură: I.A.