Un actor grăbit 6

Acum doarme. Am timp să adun pixurile, foile și jucăriile ce zac prin cameră, să șterg peretele albastru de creionul verde și să lustruiesc din nou geamul pictat cu mânuțele lui micuțe. Și am timp să-mi termin gândul acesta. Nu. S-a trezit și cu privirea shakespeare-iană îmi joacă candid Furtuna pe pat, pe parchetul unde acum din nou stau fericite creioanele, cărțile și toată recuzita acestui erou principal din unica mea viitoare piesă, Tatăl lui V. Și e o bucurie să-i văd iuțeala poftei de joc.

(500)