Sub zero grade (4)

Știu sfârșitul urletului final, când totul se destramă într-un pustiu arid de sentimente. Singur, biciuit de vântul uitării, ca un spin ce intră în talpa unei mulțimi ce mă aclamă dacă izvorăsc iubire mimată sau bucurie stearpă. Temperatura medie a sufletului meu e estimată la valoarea înghețului. De aceea orice nălucă am ciobit de sensuri, mi-am îndestulat penița cu ființa ei șlefuită, căci azi nu mă mai torturez cu ea, ci unde-i pământul mai înfrigurat eu bezna ultimă mi-o gonesc în orice dor.

(500)