Ceață

O chichineață de gheață răzleață, plină de negreață isteață, de proveniență pădureață, mă înhață băgăreață de pe o scoarță de nuanță rață și-mi agață de mânuță cu inteligență o proeminență de suferință pestriță. Am cerut asistență cu umilință de la o burniță ce guiță plină de disonanță dintr-o cloanță drăguță, dar o somnolență evaporeață mă răsfață plină de nonșalanță. Așa că fără impaciență vă scufund într-o aglomerație de particule de apă aflate în suspensie în atmosferă în apropierea solului.

(500)