O zi la IKEA (3)

  

Târâ-m-ai pe covoarele pufoase în timp ce eructez de la chiftele de la intrare. Pe canapele rumene zbengui-m-ai cu grijă că sunt fragede la dihotomie sprințară, dar nu înainte de a ne juca de-a v-ați ascunselea printre codrii de dulapuri ce strălucesc de atâta spoială vernil. Și când se lasă seara peste dormitoarele cochete tu să stingi lampa mov, lampadarul gri și veioza roz puțin câte puțin, să am intimitate când vomit de la opulența și luxul în care ne găsim. Și toate astea în ultimele mele 24 de ore de trăit.

(500)

Pictură: I.A.