Sunt un geniu (3)
al erorilor. De ce? Pentru că ieri, intrând în teatru, zic, Am văzut că v-ați lăsat barbă. Până la Crăciun sigur puteți să faceți pe Moșu'. Nu, mi-a răspuns portarul. Mi-a murit mama. Rușinat intru în sala de repetiție, unde una dintre colege împărțea dintr-o cutie de carton niște ciocolățele, iar eu încep să cânt, Mulți ani trăiască, mulți ani trăiască, La mulți ani. Dar de fapt îi murise și ei mama. Copleșit de stânjeneală am plecat. Dar în drum spre casă am dat sărut-mâna unui bătrân manechin din vitrină.
(500)
Pictură: I.A.



Comentarii
Trimiteți un comentariu
Loc de dat cu părerea.
Îți mulțumesc că îți dai sufletul în cuvinte pentru grija mea.