Am ieșit la pensie 2

 

își repetă, parcă nevenindu-i să creadă acest crud adevăr, ținând fluturașul roz între buricele smălțuite ale degetelor. Simte cum bolovănoasele ciolane ce-l țineau dârz în vremurile tinereții acum se fărâmițează într-un leșin. Se ridică, se îndreaptă către geam. Prin sticla murdară își zărește ridurile adânci, ca brazdele ogoarelor, unde timpul neiertător i-a sculptat parcă în batjocură, pe chipul ce cândva părea surâzător, această grimasă ursuză. Molfăie între măsele o înjurătură de 40 de ani.

(500)

Pictură: A.I.