A fost odată ca niciodată 4

un băiețel care a fost întrebat ce vrea să se facă când va crește. El, plictisit, cu o urmă de naivitate și candoare bovină în privire, a murmurat, Ăăăă, dar o voce tenebroasă a răspuns în locul lui, Preot. Puiul nostru o să se facă preot. Că așa am promis la Doamne-Doamne că dacă puiul nostru rămâne în viață se face preot. Așa a aflat că de fapt trebuia să moară, că soarta îi era pecetluită. Așa că a zis, Decât să fac buba la religie, mai bine fac oamenii să zâmbească. Și a ales să se sinucidă.

(500)

Pictură: Anton Semenov