Nicăieri

Unde se află el mai exact? Între un aici palpabil și un dincolo ipotetic, între speranța deșertăciunii și dezamăgirea hedonismului, între cazanele smolatice ale purificării și grădinile suspendate ale merelor înșelăciunii. Dar evident că nu asta căutați. Ținutul acesta e ultima haltă unde merg doar trenurile de dus, încărcate cu oameni burdușiți de regrete și flatulențe metafizice. Posibil nici să nu vă dați seama că vă aflați în acest neant vidat și totuși să simțiți melancolia sfârșitului. E posibil, nu?

(500)