Am crescut în mahala, la capăt de cimitir. Într-o zi m-am dus să cumpăr ceva de la tutungerie. Am trecut pe lângă o fată. Frumoasă de-ți pica plomba. Era genul care umbla doar cu băieți răi, era o tipă inabordabilă și neimpresionabilă. Am trecut de ea și am auzit: Pst, pst. Hei, băiatu? Ce mănânci de arăți așa? Scânduri, schilodule? Am intrat în pământ de rușine. Mai ales că ai mei aveau casa aia funerară din capul străzii, La 3 sicrie. I-am zis, Îhî, afișând un rânjet de cămilă mută, la menopauză. Am cucerit-o.
(500)
Pictură: I.A.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Loc de dat cu părerea.
Îți mulțumesc că îți dai sufletul în cuvinte pentru grija mea.