Mi-am inventat propria religie (4)

 

E o religie dură. Cei slabi de îngeri nu au ce căuta în ea, fiindcă e cea a obscenului. Cu flegme ce curg pe bucile dornice de penetrări. Ca atunci când i-am spart rozeta blondei ăleia spălăcite. E cea a sacrificiului. Cu femei bătute, arse, schingiuite și apoi oferite drept jertfă. Ca atunci când am făcut-o ciur pe negresa aia virgină, bându-i sângele din cupă. E cea a morții. Cu cadavre mustind a viermi și putreziciune. Ca atunci când am intrat în cimitirul ăla vesel și i-am întristat pe toți.

(500)

Pictură: I.A.