Șah mat

mi-a dat viața când am văzut un copil cum își târâia pe colbul putred picioarele slăbănoage în timp ce-și ducea cu mâna nespălată spre gura schimonosită o bucată de mămăligă uscată găsită pe jos, alaltăieri când am ajuns din nou în orașul copilăriei mele. Ca el sunt mulți. Cât de crud e sentimentul de dezamăgire să-ți găsești locurile copilăriei devastate de mucegaiul și glodul timpului petrecut în van. Îmi simt inima ca o bucată de carne viermuită și uitată în toridul soare, neaducător de lumină.

(500)

Pictură: I.A.