Poveste în lift 2

 

Ascensorul pe care l-am luat cu exact un an în urmă m-a ridicat prea sus. Pesemne că am râvnit prea sus și-n loc de sus îmi va atârna dosul. Dar picajul va fi dulce. Am cerșit atenție prin autoflagelare scriptică și ironii acide lansate frivol spre prefăcuții acestei lumi, iar astfel îmi voi primi sentința. Îmbrățișez orice decizie cu gândul că e o părere pe care nu o pot schimba, fiindcă nu asta e menirea mea. Menirea fiecăruia dintre noi e scrisă pe butoanele liftului, ce este viața. Așa că apasă.

(500)

Pictură: A.I.