Anticariat 4

 

În capătul străzii Lăpușneanu era anticariatul lui Grumăzescu, un desiș de cărți etalate pe caldarâm, unde fratele meu îmi vânduse toate volumele pe care le cumpărasem din banii câștigați cu greu din cerșit. În ziua când am mers să-mi recuperez cărțile, bătrânul nas coroiat îmi retezase rugămintea cu o înjurătură, zicându-mi că el pe lei le-a cumpărat, pe lei le vinde. N-aveam nici un șfanț, așa că am mers zilnic și le-am furat. Nasul coroiat m-a mirosit, dar nu mi-a zis nimic. Deveniserăm prieteni.

(500)

Pictură: A.I.