Nu concep (2)

Nu trădez. Dar mă-ta? E la noi. Țeavă rece pusă pe tâmplă. Noi zicem să torni tot. Ciripește. Cip-cip. Un pat de pistol deschise o rană nouă. Te ții de glume? Auzi la el, vrăbiuța. Cu fața băltind a sânge, cu arcada vânătă, chipul de nerecunoscut lăsă un zâmbet ironic să se ivească. Scuipat. Nu mă gândesc nici în ruptul capului să îmi trădez țara. Faceți ce vreți cu mine. Atunci puștiul ce nu împlinise încă 12 ani este târât de păr pe holurile pline de excremente și aruncat în ploaia de gloanțe.

(500)