Pe drum

de negăsire sunt în căutarea Lui și istovirea mă frânge. Blestem fiece pas, zdrobind sub tălpile desculțe de ignoranță orice încercare de luxație sufletească. Cărările roase de pingelele credinței că Îl voi afla sunt buruienoase, deși am secera iubirii, tocită mi-e vrerea să îl rog să termine cu jocul ăsta fără sens. Neoblojitele-mi bătături și răni supurânde de neaflare mă ustură. De ce-L caut pe coclauri pe Cel ce stă pitit în suflarea mea? De ce mă frământ când din aluat nedospit e ființa-mi?

(500)

Pictură: I.A.