Nocturn (3)
Cum e viața mea? Ca shaorma. Cu de toate, prost împachetată, de-ți curg zoaiele umorului pe bărbia plictisului. Luminez tot ce biserica întunecă, astfel mă topesc pe picioare cu trecerea timpului. Ce-o fi și asta? Am visat-o aseară când ascuțeam cuțitul de sacrificiu pentru belit mielu'. Pesemne am ațipit, că îmi amintesc doar că m-am trezit cu fraza asta-n cap. Și cu o rană superficială în suflet. Oi fi vreo lumânare ce nu-și mai găsește întunericul de luminat sau am uns cu sânge tocul greșit?
(500)
Pictură: I. A.



Comentarii
Trimiteți un comentariu
Loc de dat cu părerea.
Îți mulțumesc că îți dai sufletul în cuvinte pentru grija mea.