Eu te-am făcut, eu te omor

auzi grămada de ițe, praf și păr. Că doar asta era pentru el, nimic mai mult. Adunată în sine, îngrămădită în cercul acela strâmt, întunecat și călduros, stătea ușor umedă de la fiorii reci de spaimă, fiind acoperită de un maieu irespirabil. Când o unghie bădărană de pe un deget unsuros, pesemne că mâncase ultimul mic cu muștar de pe o farfurie mânjită cu bale de poftă, o scoase din culcușul ei și se lăsă molfăită între palme fine de metrosexual. Astfel scama din buric se scufundă-n spuma berii.

(500)

Pictură: I.A.