Am luat Nobelul
Puroiul se prelinge. Mii de musculițe se adapă din coptura gălbui rășinoasă a stârvului sfârtecat. Ochiul ieșit din orbită privește spre distincția pitită pe raft. O mână umblă prin buzunarele bătrânului căzut. Nimic. Vlăjganul îl calcă pe cap. Pocnet de oase crăpate. O pârăit ca harbuzul copt, jigodia, se auzi de după cagulă. Bă, ai zis că hodorogu' ăsta are bani, că e cine știe ce căcat d-ăla, geniu' matematic, că a fost în Suedia. Dacă nu găsim medalia aia ne-am ars. Mortul începe să miroase.
(500)
Pictură: I.A.



Comentarii
Trimiteți un comentariu
Loc de dat cu părerea.
Îți mulțumesc că îți dai sufletul în cuvinte pentru grija mea.