Lebăda neagră (2)
Sunt un gras. Toată viața mea am fost etichetat în fel și chip. O rană sângerândă, un corp epuizat. Dar cea mai scârbavnică poreclă a fost Zoo. Un singur animal stătea încarcerat în mine. Era o lebădă albă. De-a lungul timpului au vizitat-o oamenii. La început copii aruncau cu pietre și împungeau prin gard cu bețele, apoi adulții azvârleau cu mucuri de țigară, sticle goale și injurii care mai de care mai colorate. Iar astfel penele au început să se înnegrească. Era sufletul meu. Lașii sunt dezertorii vieții. Sunt.
(500)



Comentarii
Trimiteți un comentariu
Loc de dat cu părerea.
Îți mulțumesc că îți dai sufletul în cuvinte pentru grija mea.