Camera 101 ** (tribut)

 



1984. Stau pe bordură și aud în hărmălaia de voci, șoptindu-se camera unu-zero-unu, apoi o cagulă neagră îmi întunecă vederea și niște brațe vânjoase mă poartă, cu tot cu durerea surdă din stomac de la cele trei izbituri de cizme cu placheuri de fier primite, către o încăpere de reeducare unde sunt torturat, fiindcă vânătăile nu se văd, dar umbra lor doare. Am fost adus aici pentru crima de a nu găsi o rimă la "toamne", în afară de "Doamne". Mi-am bătut capul zile în șir și nu există altă rimă.


(500)

Pictură: Anton Semenov

Comentarii

Postări populare