O ușă întredeschisă 7
prin care îmi bag capul ca Jack Nicholson, doar că nu am niciun topor. Sau poate că am. Mă uit afară și zăresc fulgii de nea prin fereastra deschisă a blocului și văd o bătrână ce trece strada. Alunecă. Îi cad pâinea și parizerul împachetate în hârtie. Le ridică și se îndreaptă grăbită spre scara blocului. Se aude ușa deschizându-se și pașii ei apropiindu-se de ușa mea. Îmi retrag capul și ea îmi aruncă prin crăpătură alimentele. Să mănânci și să îți iei pastilele ca să poți să iubești neîncetat.
(500)
Pictură: Anton Semenov



Comentarii
Trimiteți un comentariu
Loc de dat cu părerea.
Îți mulțumesc că îți dai sufletul în cuvinte pentru grija mea.