O ușă întredeschisă 5
El, un grăsunel simpatic foc, cu o albă barbă pe post de cioc, ținând în brațe un copil plin de speranțe. Ăla e un prunc sfios, născut în iesle pe jos, printre paie și dobitoace, fiind flancat de trei magi pe toace. Cică au venit după steaua de pe cer cu frica veșnică de efemer, să îl păzească pe viitorul rege, care va face apa în vinul rece. Bullshit liric susurat prin crăpătura dintre ani. Alo, nu sufletul e meserie, ci banii luați pe poezie. Marcă banu' și-n hiat îți scriu, de azi până intri în sicriu.
(500)
Pictură: Anton Semenov



Comentarii
Trimiteți un comentariu
Loc de dat cu părerea.
Îți mulțumesc că îți dai sufletul în cuvinte pentru grija mea.