Naufragiat pe o peninsulă pustie 2
Și din trei părți sunt înconjurat de
acest lichid nesfârșit de albastru pe care-l fierb zi de zi și-l decolorez în
apă potabilă. Iar sita nisipului, și acesta nemărginit de cafeniu, îmi
îndulcește zeama maritimă pentru subzistență, dar și pentru lăcaș de odihnă
pentru trupul meu slăbit de dogoarea unui soare canibal. Am hălăduit de-a
lungul și de-a latul acestei cizme de humă și nici un suflet nu am întâlnit.
Închei aici această scrisoare pe care o voi lăsa pradă valurilor cu dorința să
nu mor.
(500)
Pictură: Anton Semenov


Comentarii
Trimiteți un comentariu
Loc de dat cu părerea.
Îți mulțumesc că îți dai sufletul în cuvinte pentru grija mea.