Telefonul fără fir 2
Tablou în flăcări îmi ești din veninul picurat din gurile setoase de
mocirla bârfei în urechile seci de cumpănire. Hegemonia umedă a norilor de
uragan mânios mi-e ființa de când am auzit că a zis cineva care la rândul lui a
auzit de la altcineva cum că nu mă mai iubești. Scâncetul vid în lesa ploii
este târâit de dragostea mea în octombrie brumar. Mă simt copilul ce-și leagănă
în cărucior de piatră mama, flămânda maternală iubire de a alăpta fulgii de nea
din inima de iarnă. Și voi să fiu surd.
(500)
Pictură: Radu Carnariu
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Loc de dat cu părerea.
Îți mulțumesc că îți dai sufletul în cuvinte pentru grija mea.