M-am mutat într-un castel (3)
Și aici înăuntru e sărăcie lucie. Bate un curent prin coridoarele astea, e musai să merg să cumpăr vată să îmi bag în urechi că, Doamne ferește, mă apucă vreo vâjâială de trebuie să îmi ard vreo țigară ceva și eu nu fumez. Nu mai pomenesc de frig, de bezna pe care trebuie să o luminez cu o duzină de lumânări pe noapte, de scaunele alea care scârțâie, de tablourile care te urmăresc la fiecare vânt tras, de podele care dansează. Ce să mai, e nasol. Dar e singura mea rudă și sunt unicul moștenitor.
(500)
Pictură: Constantin Mihălăchioaia



Comentarii
Trimiteți un comentariu
Loc de dat cu părerea.
Îți mulțumesc că îți dai sufletul în cuvinte pentru grija mea.