Cea mai scurtă autobiografie

Sunt cel ce nu se vede, sunt o umbră de pământ, sunt un gând gândit în șoaptă, sunt nimicul din cuvânt. Sunt un anagramat ilogic, gata să răstorn Irozii, sunt plăsmuirea unui coșmar a unui eșec a unui om ce se ascunde cu frică de propria notorietate urbanistică. Sunt incalificabilul ucigaș de cuvinte gata să împroaște cu venin subterfugii candide de lexice analfabete. Evident că se vor găsi chibiți să-mi plângă alegerile voit ritmate pe care le fac, liric și consonantic. Mă dezic de arma lor.

(500)

Pictură: Maryia Markina