Meid in China

 

Am intrat cu frica specifică celor care mor. În mijlocul odăi era o masă de un roșu inexplicabil cu două scaune. Primul era d-un alb imaculat, cel de al doilea negru ca smoala. Pe masă, ce să vă zic ca să mă înțelegeți greșit, era Pământul. Dar parcă puteai să vezi tot: oameni, obiecte, emoții. Ce să mai, tot, tot. Ah, era să uit, erau și doi bătrâni. Unul cu barbă albă, altul cu barbă neagră. Tot puneau etichete pe alea de le câștigau la zaruri. Iar pe etichete atât am putut citi Meid in China.

(500)

Pictură: George Condo